Transport GRATUIT pentru comenzile de peste 200 de lei.

Tratatul de la Trianon și destinul României Mari

42,00 lei

396 pagini, dimensiune 17.6/25cm, ediție premium

În stoc

(O recenzie client)

Temele fundamentale ale istoriei naționale, precum cea care abordează tema Tratatului de la Trianon, semnat între Ungaria și statele beligerante din Marele Război, la 4 iunie 1920, au intrat în ultimele trei decenii de istorie într-un nemeritat con de umbră.

La 101 ani de la semnarea de către Nicolae Titulescu, din partea României, a Tratatului de la Trianon, la editura Meridiane Publishing din Iași a cunoscut lumina tiparului un volum de studii în care regăsim abordate evenimentele ce au condus la desăvârșirea proiectului de țară care și-a propus realizarea României Reîntregite.

Volumul acoperă o serie de teme ce privesc relațiile internaționale, rolul armatei române, demersurile masoneriilor maghiare și române, rolul Casei Regale a României, validarea actelor unirii de către primul parlament al României Mari etc.

 

SUMAR

Introducere: Sabin Drăgulin

În loc de Prefață: Interviu cu Doru Tompea, Să nu uiți Darie

I. Rolul oamenilor politici în realizarea și recunoașterea Marii Uniri

Dumitru PREDA, Acţiune politică şi diplomatică în apărarea şi recunoaşterea internaţională a unirii românilor. De la Alba Iulia – 1 Decembrie 1918 la Pacea de la Trianon – 4 iunie 1920

Alexandru OŞCA, Diplomația militară în apărarea interesului național pe timpul Conferinței de pace de la Paris. Cazul maiorului Livius Teiușanu

Ştefania DINU, Anul 1920 şi Curtea Regală a României: Conferinţa de Pace de la Paris şi vizita suveranilor în Transilvania (primăvara anului 1919) Bucovina și Basarabia (15-25 mai 1920)

Mihai MILCA, Ungaria post-Trianon şi provocările geopolitice în zona Europei Centrale. Un punct de vedere maghiar: Oscar Jaszi

 

II. Masoneria; actorul nevăzut la masa tratativelor

Florian BICHIR, „Francmasoneria și Marea Unire”. Aspecte inedite ale activității masonilor români în lupta pentru realizarea și consolidarea României Mari

Attila VARGA, „Morile de Vânt ale Zeilor”. Masoneria maghiară, Trianonul şi „Scandalul Secolului”           

 

III. România Mare la început de drum

Ion CALAFETEANURomânia și democratizarea vieții internaționale în opinia lui Ion I. C. Brătianu. Expunerea liderului liberal în Parlamentul unit al României – decembrie 1919

Gabriel DOLINSCHI, Anul 1920 – Trianon – România Mare. Lipsa coeziunii politice și necesitatea relegitimării prin alegeri parlamentare din luna mai

Gheorghe SBÂRNĂ, Primul Parlament al României Mari. Ratificarea hotărârilor privind Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei

 

IV. Trianonul în memoria contemporanilor

Alexandru GHIŞA, Transilvaia și Marile Puteri – de la Trianon (1920) la Paris (1947)

Nicolae PĂUN, România în vâltoarea Istoriei (Conferințele de pace de la Paris 1919, 1947)

Victor RIZESCU, Multiculturalismul ca memorie colectivă. Disocieri în jurul Tratatului de la Trianon

Constantin HLIHOR, O sută de ani de contestare a ordinii internaţionale in centrul şi sud-estul Europei. Trianon şi imaginarul geopolitic al graniţelor fantomă

Ioan LĂCĂTUȘU și Vasile STANCU, Mass-media maghiară şi română din spațiul central european,  privind problematica Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920)

Sabin DRĂGULIN

Sabin DRĂGULIN (Coordonator) este profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este absolvent al programului de pregătire postdoctorală şi burse postdoctorale al Universităţii din Bucureşti (2013), doctor în istorie (2007), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, licență în științe politice, Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti (2009) şi licență în istorie, Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti (1997). A efectuat stagii de cercetare şi documentare în domeniul fenomenului migraţiilor în Italia (2012) în cadrul „La Sapienza” Universita di Roma şi Universita degli Studi „Aldo Moro” di Bari. În anul universitar 2001-2002 a fost student Erasmus la Facultatea de Științe Politice, din cadrul Università degli Studi di Perugia.
Între 2009-2013 a îndeplinit funcţia de „Secretar general de redacţie” în cadrul revistei Sfera Politicii, 2012-2013, Executiv Editor în cadrul revistei South-East European Journal of Political Science, 2013-actualmente, redactor în cadrul revistei Cogito, 2013 – actualmente Director Executiv în cadrul  Polis. Revistă de științe politice, 2017 – 2020 Redactor-şef la revista de cultură și politică Timpul.

Doru Tompea

Doru Tompea, profesor, președinte al Consiliului de Administrație al Universității „Petre Andrei” din Iași. A inițiat împreună cu profesorul Petre P.Andrei proiectul de editare, promovare și valorificare a savantului Petre Andrei și a înființat împreună cu acesta Fundația Academică „Petre Andrei”. A coordonat editarea și reeditarea în ediți bilingva a operei lui Petre Andrei, demers pentru care a fost distins, împreună cu Petru P. Andrei, cu premiul „Ioan Petrovici” al Academiei Române (1999).

Dumitru Preda

Dumitru Preda, profesor universitar şi diplomat de carieră. Şef de promoţie – Facultatea de Istorie, Bucureşti (1974). Doctor în Istorie; Alumni Fulbright, Georgetown University. Arhivist principal, Cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Militară, Bucureşti (1974-1997). Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar la Havana (2011-2016). Profesor universitar de istorie şi ştiinţe politice (din 2001). A primit Premiul „Mihail Kogălniceanu” pentru Istorie al Academiei Române (1994), Marele Premiu al „Revistei de Istorie Militară” (1992, 1994, 1996), Premiul „N. Iorga” (1998), Premiul „Dimitrie Onciul” (1999), Premiul special (2002), Premiul „Grigore Gafencu” (2009, 2010), „Eudoxiu de Hurmuzaki” (2011) şi „Constantin Kiriţescu” (2017) ale Fundaţiei şi revistei Magazin Istoric; Premiul special „Dragalina” (2017) al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Premiul special pentru „Opera Omnia”, Fundaţia Alexandrion (2018) etc.

Alexandru Oșca

Alexandru Oșca, profesor universitar, fost director al Serviciului Istoric al Armatei Române, doctor în istorie la Universitatea din Craiova (2002), licență în istorie la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București (1997), licență la Facultatea de Comandă și Stat Major din cadrul Universității Naționale de Apărare (1993), a primit Premiul „Mircea Tomescu” din partea Ministerului Apărării Naționale, Revista „Gândirea Militară Românească”. A publicat mai multe studii și cărți pe teme precum istoria contemporană a României, istoria relațiilor internaționale, istoria Revoluției Române, războiul rece, istoria militară etc.

Ştefania Dinu

Ştefania Dinu, istoric, din anul 1994 muzeograf  în cadrul Muzeului Naţional Cotroceni şi din august 2017 – director general adjunct (ştiinţific). Absolventă a Facultăţii de Istorie – Universitatea din Bucureşti, din anul 2007 doctor în istorie al aceleiaşi facultăţi. În calitate de muzeograf cu specializare în istoria contemporană a României – istoria regalității (1866 – 1947) a organizat pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni expoziţii de patrimoniu având ca subiect viaţa cotidiană la Curtea Regală a României, viața și activitatea unor personalități al căror nume este legat de ansamblul de la Cotroceni, alături de expoziții de foto-documentare legate de aniversarea unor evenimente importante ale istoriei românilor, expoziții de fotografie, expoziții privind evoluția modei în perioada interbelică, etc.

Mihai Milca

Mihai Milca, sociolog, conferențiar universitar doctor, absolvent al Facultății de Filosofie – Secţia Sociologie din cadrul Universității din Bucureşti (1973), membru al Asociaţiei Române de Sociologie şi membru fondator al Institutului Social Român, director al trimestrialului Punctul critic, Bucureşti, fost director general al Institutului Cultural Român. A primit Premiul Academiei Române „Dimitrie Gusti” pe anul 2001 pentru lucrarea Geneza teoriei elitelor. Provocarea neomachiavellienilor.

Florian Bichir

Florian Bichir, doctor în științe politice și teologie. Absolvent al Colegiului Național de Apărare (C.N.Ap). Cadru didactic în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” (UNAp), cercetător științific al Academiei Române, Centrul de Istorie și Civilizație Europeană Iași, membru al Comisiei Române de Istorie Militară (CRIM). A fost decorat de MApN cu Emblema de Merit Partener pentru Apărare clasa I „în semn de apreciere pentru contribuții deosebite în susținerea activităților armatei”. Premiat de Serviciul Istoric al Armatei și Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice cu „Diploma de Excelență” pentru „valoroasa contribuție la dezvoltarea istoriografiei naționale”.

Varga Attila

Varga Attila, doctor în istorie, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, Sectorul de Istorie Universală şi Relaţii Internaţionale, iar în paralel activează şi în calitate de Visiting Researcher la Oxford Brookes University din Marea Britanie. Aria sa de cercetare istorică vizează două paliere distincte: istoria francmasoneriei şi a societăţilor secrete din Europa în sec. XVIII-XX, naţionalismul, eugenia şi istoria elitelor din acelaşi areal. În ultimii ani s-a concentrat şi pe cercetare interdisciplinară, conectând istoria la discipline complexe precum: informatica, inteligenţa artificială şi fizica nucleară. În prezent, derulează, sub cupola Academiei Române, un proiect de cercetare istorică privind Programul Nuclear al României (1947-1990).

Ionel Calafeteanu

Ionel Calafeteanu, istoric, profesor universitar şi coordonator de doctorat în cadrul Şcolii Doctorale a Universităţii „Valahia” din Târgovişte. În anul 2018 a primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universităţii „Valahia” din Târgovişte. Este director adjunct al Institutului Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi membru al Comisiei Mixte Româno-Ruse privind tezaurul românesc de la Moscova. În cei 40 de ani de activitate de cercetare în domeniul istoriei a publicat cărţi, studii, articole, analize, etc., care l-au impus în peisajul autohton ca o figură proeminentă a domeniilor de istorie universală, istoria relaţiilor internaţionale regimuri totalitare, etc.

Gabriel Dolinschi

Gabriel Dolinschi, consilier parlamentar în cadrul Autorității Electorale Permanente din anul 2004, Master Administrație Publică-Managementul Sectorului Public – Școala Națională de Studii politice și Administrative (2018), Master  Științe Politice – Marketing Politic și Electoral –  Școala Națională de Studii politice și Administrative (2013), licență în cadrul Facultății de Filosofie și Jurnalism  a Universităţii Spiru Haret (2007).

Gheorghe Sbârnă

Gheorghe Sbârnă, istoric specializat în domeniul istoriei moderne şi contemporane româneşti, prof.univ.dr. în cadrul Universităţii Bucureşti, Politehnica Bucureşti, Academia de Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Spiru Haret”, Universitatea „Valahia” din Târgovişte.

Alexandru Ghişa

Alexandru Ghişa, istoric, profesor asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, cercetător principal – Fundaţia Culturală Română – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, diplomat – în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, cu misiuni de lungă durată la Budapesta (1987-1989), Stockholm (1991-1994) şi din nou Budapesta (2000-2005), absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filozofie, secţia istorie, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai!”.

Nicolae Păun

Nicolae Păun, istoric, profesor universitar, membru  al „The European Union Liaison Committee of Historians” (2009), fiind singurul istoric din Europa Centrală și de Est din această organizație. Din 2018 este membru în Consiliul Jean Monnet Foundation for Europe, cu sediul la Laussane (Elveția). Este membru în numeroase asociații naționale și europene de profil, profesor Jean Monnet Ad-personam, director al Institutului de Cercetări Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai. A primit numeroase premii printre care: „Lisboan award for outstanding teaching on the Lisbon Treaty” în (2011), Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române (1989), Premiul „A. D. Xenopol”, al Academiei Române” (2009).

Victor Rizescu

Victor Rizescu, istoric, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu studii de Istorie și de Filozofie la Universitatea din București, la Universitatea Central-Europeană și la Universitatea Oxford, deține un doctorat în Istorie la Universitatea Central-Europeană. Predă subiecte de istorie comparativă, sociologie istorică, istorie românească și teorie politică, iar cercetările sale în curs se ocupă cu precădere de relația dintre tipare ideologice și politici publice în istoria României. A primit Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române/ Secția de Științe Istorice și Arheologie, 2018.

Constantin Hlihor

Constantin Hlihor, istoric, coordonator de doctorat la Şcoala Doctorală a Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” din Bucureşti. Specialist în studii de geopolitică, geostrategie şi securitate, titular al cursurilor de Analiza geopolitică a relaţiilor internaţionale, Politici de alianţă în istoria universală (Facultatea de istorie a Universităţii din Bucureşti) şi Istoria contemporană a României la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. Doctor Honorius Causa al Universităţii „Ovidius” din Constanţa; membru în Academic Council of European Network Remembrance and Solidarity.

Ioan Lăcătușu

Ioan Lăcătușu este arhivist, sociolog, director științific al Centrului European de Studii Covasna – Harghita și director onorific  al Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, director  al Editurii Eurocarpatica și redactor responsabil al anuarului „Acata Carpatica”. Doctor în Sociologie, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 2002.  Iniţiator, coordonator sau coorganizator al unor proiecte şi programe culturale și ştiinţifice de importanţă naţională, dintre care unele au dobândit dimensiuni internaţionale şi al unor instituţii hotărâtoare pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita: Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (1994); Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (1997); Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (1996); Centrul European de Studii Covasna-Harghita (1999) – din anul 2017, Centrul funcționează sub egida Academiei Române.

Vasile Stancu

Vasile Stancu este profesor de istorie, absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii din Bucureşti, cercetător ştiinţific în domeniul Istoriei Românilor din sud-estul Transilvaniei şi colaborator al Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

Alexandru Ghişa

Alexandru Ghişa, istoric, profesor asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, cercetător principal – Fundaţia Culturală Română – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, diplomat – în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, cu misiuni de lungă durată la Budapesta (1987-1989), Stockholm (1991-1994) şi din nou Budapesta (2000-2005), absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filozofie, secţia istorie, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai!”.

Alexandru Oșca

Alexandru Oșca, profesor universitar, fost director al Serviciului Istoric al Armatei Române, doctor în istorie la Universitatea din Craiova (2002), licență în istorie la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București (1997), licență la Facultatea de Comandă și Stat Major din cadrul Universității Naționale de Apărare (1993), a primit Premiul „Mircea Tomescu” din partea Ministerului Apărării Naționale, Revista „Gândirea Militară Românească”. A publicat mai multe studii și cărți pe teme precum istoria contemporană a României, istoria relațiilor internaționale, istoria Revoluției Române, războiul rece, istoria militară etc.

Constantin Hlihor

Constantin Hlihor, istoric, coordonator de doctorat la Şcoala Doctorală a Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” din Bucureşti. Specialist în studii de geopolitică, geostrategie şi securitate, titular al cursurilor de Analiza geopolitică a relaţiilor internaţionale, Politici de alianţă în istoria universală (Facultatea de istorie a Universităţii din Bucureşti) şi Istoria contemporană a României la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. Doctor Honorius Causa al Universităţii „Ovidius” din Constanţa; membru în Academic Council of European Network Remembrance and Solidarity.

Doru Tompea

Doru Tompea, profesor, președinte al Consiliului de Administrație al Universității „Petre Andrei” din Iași. A inițiat împreună cu profesorul Petre P.Andrei proiectul de editare, promovare și valorificare a savantului Petre Andrei și a înființat împreună cu acesta Fundația Academică „Petre Andrei”. A coordonat editarea și reeditarea în ediți bilingva a operei lui Petre Andrei, demers pentru care a fost distins, împreună cu Petru P. Andrei, cu premiul „Ioan Petrovici” al Academiei Române (1999).

Dumitru Preda

Dumitru Preda, profesor universitar şi diplomat de carieră. Şef de promoţie – Facultatea de Istorie, Bucureşti (1974). Doctor în Istorie; Alumni Fulbright, Georgetown University. Arhivist principal, Cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Militară, Bucureşti (1974-1997). Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar la Havana (2011-2016). Profesor universitar de istorie şi ştiinţe politice (din 2001). A primit Premiul „Mihail Kogălniceanu” pentru Istorie al Academiei Române (1994), Marele Premiu al „Revistei de Istorie Militară” (1992, 1994, 1996), Premiul „N. Iorga” (1998), Premiul „Dimitrie Onciul” (1999), Premiul special (2002), Premiul „Grigore Gafencu” (2009, 2010), „Eudoxiu de Hurmuzaki” (2011) şi „Constantin Kiriţescu” (2017) ale Fundaţiei şi revistei Magazin Istoric; Premiul special „Dragalina” (2017) al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Premiul special pentru „Opera Omnia”, Fundaţia Alexandrion (2018) etc.

Florian Bichir

Florian Bichir, doctor în științe politice și teologie. Absolvent al Colegiului Național de Apărare (C.N.Ap). Cadru didactic în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” (UNAp), cercetător științific al Academiei Române, Centrul de Istorie și Civilizație Europeană Iași, membru al Comisiei Române de Istorie Militară (CRIM). A fost decorat de MApN cu Emblema de Merit Partener pentru Apărare clasa I „în semn de apreciere pentru contribuții deosebite în susținerea activităților armatei”. Premiat de Serviciul Istoric al Armatei și Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice cu „Diploma de Excelență” pentru „valoroasa contribuție la dezvoltarea istoriografiei naționale”.

Gabriel Dolinschi

Gabriel Dolinschi, consilier parlamentar în cadrul Autorității Electorale Permanente din anul 2004, Master Administrație Publică-Managementul Sectorului Public - Școala Națională de Studii politice și Administrative (2018), Master Științe Politice - Marketing Politic și Electoral - Școala Națională de Studii politice și Administrative (2013), licență în cadrul Facultății de Filosofie și Jurnalism a Universităţii Spiru Haret (2007).

Gheorghe Sbârnă

Gheorghe Sbârnă, istoric specializat în domeniul istoriei moderne şi contemporane româneşti, prof.univ.dr. în cadrul Universităţii Bucureşti, Politehnica Bucureşti, Academia de Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Spiru Haret”, Universitatea „Valahia” din Târgovişte.

Ioan Lăcătușu

Ioan Lăcătușu este arhivist, sociolog, director științific al Centrului European de Studii Covasna - Harghita și director onorific al Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, director al Editurii Eurocarpatica și redactor responsabil al anuarului „Acata Carpatica”. Doctor în Sociologie, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 2002. Iniţiator, coordonator sau coorganizator al unor proiecte şi programe culturale și ştiinţifice de importanţă naţională, dintre care unele au dobândit dimensiuni internaţionale şi al unor instituţii hotărâtoare pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita: Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (1994); Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (1997); Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (1996); Centrul European de Studii Covasna-Harghita (1999) - din anul 2017, Centrul funcționează sub egida Academiei Române.

Ionel Calafeteanu

Ionel Calafeteanu, istoric, profesor universitar şi coordonator de doctorat în cadrul Şcolii Doctorale a Universităţii „Valahia” din Târgovişte. În anul 2018 a primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universităţii „Valahia” din Târgovişte. Este director adjunct al Institutului Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi membru al Comisiei Mixte Româno-Ruse privind tezaurul românesc de la Moscova. În cei 40 de ani de activitate de cercetare în domeniul istoriei a publicat cărţi, studii, articole, analize, etc., care l-au impus în peisajul autohton ca o figură proeminentă a domeniilor de istorie universală, istoria relaţiilor internaţionale regimuri totalitare, etc.

Mihai Milca

Mihai Milca, sociolog, conferențiar universitar doctor, absolvent al Facultății de Filosofie – Secţia Sociologie din cadrul Universității din Bucureşti (1973), membru al Asociaţiei Române de Sociologie şi membru fondator al Institutului Social Român, director al trimestrialului Punctul critic, Bucureşti, fost director general al Institutului Cultural Român. A primit Premiul Academiei Române „Dimitrie Gusti” pe anul 2001 pentru lucrarea Geneza teoriei elitelor. Provocarea neomachiavellienilor.

Sabin Drăgulin

Sabin DRĂGULIN (Coordonator) este profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este absolvent al programului de pregătire postdoctorală şi burse postdoctorale al Universităţii din Bucureşti (2013), doctor în istorie (2007), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, licență în științe politice, Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti (2009) şi licență în istorie, Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti (1997). A efectuat stagii de cercetare şi documentare în domeniul fenomenului migraţiilor în Italia (2012) în cadrul „La Sapienza” Universita di Roma şi Universita degli Studi „Aldo Moro” di Bari. În anul universitar 2001-2002 a fost student Erasmus la Facultatea de Științe Politice, din cadrul Università degli Studi di Perugia.

Între 2009-2013 a îndeplinit funcţia de „Secretar general de redacţie” în cadrul revistei Sfera Politicii, 2012-2013, Executiv Editor în cadrul revistei South-East European Journal of Political Science, 2013-actualmente, redactor în cadrul revistei Cogito, 2013 – actualmente Director Executiv în cadrul Polis. Revistă de științe politice, 2017 – 2020 Redactor-şef la revista de cultură și politică Timpul.

Ştefania Dinu

Ştefania Dinu, istoric, din anul 1994 muzeograf în cadrul Muzeului Naţional Cotroceni şi din august 2017 - director general adjunct (ştiinţific). Absolventă a Facultăţii de Istorie - Universitatea din Bucureşti, din anul 2007 doctor în istorie al aceleiaşi facultăţi. În calitate de muzeograf cu specializare în istoria contemporană a României – istoria regalității (1866 – 1947) a organizat pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni expoziţii de patrimoniu având ca subiect viaţa cotidiană la Curtea Regală a României, viața și activitatea unor personalități al căror nume este legat de ansamblul de la Cotroceni, alături de expoziții de foto-documentare legate de aniversarea unor evenimente importante ale istoriei românilor, expoziții de fotografie, expoziții privind evoluția modei în perioada interbelică, etc.

Varga Attila

Varga Attila, doctor în istorie, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, Sectorul de Istorie Universală şi Relaţii Internaţionale, iar în paralel activează şi în calitate de Visiting Researcher la Oxford Brookes University din Marea Britanie. Aria sa de cercetare istorică vizează două paliere distincte: istoria francmasoneriei şi a societăţilor secrete din Europa în sec. XVIII-XX, naţionalismul, eugenia şi istoria elitelor din acelaşi areal. În ultimii ani s-a concentrat şi pe cercetare interdisciplinară, conectând istoria la discipline complexe precum: informatica, inteligenţa artificială şi fizica nucleară. În prezent, derulează, sub cupola Academiei Române, un proiect de cercetare istorică privind Programul Nuclear al României (1947-1990).

Vasile Stancu

Vasile Stancu este profesor de istorie, absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii din Bucureşti, cercetător ştiinţific în domeniul Istoriei Românilor din sud-estul Transilvaniei şi colaborator al Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

Victor Rizescu

Victor Rizescu, istoric, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu studii de Istorie și de Filozofie la Universitatea din București, la Universitatea Central-Europeană și la Universitatea Oxford, deține un doctorat în Istorie la Universitatea Central-Europeană. Predă subiecte de istorie comparativă, sociologie istorică, istorie românească și teorie politică, iar cercetările sale în curs se ocupă cu precădere de relația dintre tipare ideologice și politici publice în istoria României. A primit Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române/ Secția de Științe Istorice și Arheologie, 2018.

5.00/5
1 recenzie pentru Tratatul de la Trianon și destinul României Mari
Adaugă o recenzie

5
100%
1
4
0%
0
3
0%
0
2
0%
0
1
0%
0
  1. Cristina-Claudia Ciobotaru

    În istoria țării noastre, înfăptuirea României Mari are un loc aparte pentru că în mințile noastre pentru că e exemplul clar și de necontestat că a existat posibilitatea ca statul român să fie unul modern și în rând cu Occidentul.
    După ieșirea țării de sub conducerea turcă și după obținerea independenței, România cunoaște un proces de modernizare masiv, pornit, mai întâi, de tinerii boieri care mergeau la studii în Franța ori Germania care lăsându-se influențați de nivelul de trai al vesticilor, au pus bazele unui proiect de scoatere a țării de sub turcismele atât de nocive care afectaseră atât cultura, cât și mentalitatea românească. Desigur, dacă ar fi să ne luăm după însemnările din Spiritul critic ale lui Ibrăileanu, se pare că cele dintâi care au dus la emanciparea României ar fi fost damele care prin módele de la Paris și amanții bonjuriști au adus Occidentul mai aproape, însă tonul eseului este unul plin de umor și o putem cataloga ca o excentricitate a gândirii ibrăilene.
    Formarea Regatului României Mari a fost un eveniment istoric, care a reprezentat punctul culminant al dezvoltării statului nostru, însă puține sunt cărțile care să trateze exhaustiv această temă. Tratatul de la Trianon și destinul României mari, volum colectiv coordonat de Prof. univ. Dr. Sabin Drăgulin, reprezintă un studiu amplu care adună articole ale unor specialiști în domeniul istoriei României care vor să răspundă unor întrebări precum: cât de importantă a fost arta diplomației române? ce tratate au dus la formarea României mari?
    Așadar, vom regăsi titluri care vor face referire la rolul diplomației române în realizarea visului național, importanța masoneriei la masa tratativelor, drumul pe care l-a avut de parcurs România mare spre metamorfoza finală – aceea a unui stat modern și cum este perceput Tratatul de la Trianon de istoricii contemporani. În anexe, cititorii vor găsi izvoare istorice reprezentate prin scrisoarea lui Alexandre Millerand, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Franceze, adresată Puterilor Aliate în vederea semnării Tratatului de la Trianon și hărți pentru a putea observa noile granițe ale Țării Românești de după momentul 1 decembrie 1918.

    „Contextul istoric al realizării Marii Uniri a fost Primul Război Mondial, în care România a intrat pentru a elibera teritoriile românești aflate sub ocupația Austro-Ungariei. Prin Tratatul din 4/17 august 1916, de la București, de fapt Convenția politică semnată cu cele patru State din Antanta – Franța, Marea Britanie, Italia, Rusia – se prevedea că acestea garantau integritatea teritorială a României și îi recunoșteau drepturile asupra teritoriilor locuite de români din Dubla Monarhie.” (Doru Tompea în interviul în loc de prefață realizat se Sabin Drăgulin).

Adaugă o recenzie

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Tratatul de la Trianon și destinul României Mari

42,00 lei

În stoc

COȘ DE CUMPĂRĂTURI 1

Adăugat la lista de dorințe